RSS

Bacul – vinovatii fara vina

19 Jul

In ultimii doi ani absolventii clasei a 12-a au rezultate dezastroase la « examenul maturitatii ».

Faptul ca examenul de Bacalaureat a devenit aproape imposibil de luat, daca nu pui mana pe carte, mi se pare absolut corect. Nu concep ca cineva care nu stie cate strofe are « Luceafarul » lui Eminescu  sau care e tema principala a acestei opere reprezentative a literaturii romanesti sa aiba nota de trecere dupa 12 ani de invatamant.

Majoritatea oamenilor ii invinuesc pe elevi pentru notele proaste, ipoteza cu care nu sunt in totalitate de acord. Evident ca si ei poarta o parte din vina. Si tin sa subliniez « o parte » deoarece sunt convinsa ca vina trebuie impartita in mod egal multiplilor factori ce au dus la aceasta fatalitate.

E adevarat, elevii nu invata, dar asta nu e doar de doi ani. E de foarte mult timp si se stia asta, dar nimeni nu voia sa aiba imaginea sifonata la un examen atat de important. Asta pana acum doi ani cand Ministerul Educatiei si Cercetarii a hotarat, in sfarsit, ca ar fi cazul sa vedem care este adevarata valoare a noii generatii de adulti. Si, pentru unii, supriza a fost una de proportii. Scena politica urla, ziarele erau in flacari, mamele isi strangeau copii in brate, promteristele se zgariau pe fata, iar elevii se scobeau in nas si ridicau din umeri spunand ca pur si simplu nu au stiut. Dadeau vina in stanga si in dreapta pe profesori si pe subiectele extraordinar de dificile.

Subiectele nu au devenit mai grele, dimpotriva, ele au devenit mai usoare in fiecare an. Din pacate, generatiile sunt din ce in ce mai slabe si o parte din vina o poarta elevii. Am ajuns sa citam din Capatos si Bercea Mondialu in loc de Shakespeare sau Balzac.

Din cauza Tembelevizorului cu emisiuni de genul « Nora pentru mama », manele, Facebook, iPhone si mai stiu eu cate, copii au devenit ignoranti si nu mai sunt interesati de nimic ce se poate ridica la nivel cultural. Nu de putine ori am auzit rostindu-se fraza : « De ce sa citesc o carte, atunci cand ma pot uita la film ? ». Nu sunt deloc de acord cu  cei care sustin acest lucru. Cartile iti dezvolta foarte mult imaginatia, iar filmul o inhiba, deoarece esti obligat sa accepti viziunea uneia sau mai multor alte persoane asupra unor evenimente.

Cum am mai spus-o, elevii nu sunt singurii in care trebuie sa aruncam cu pietre. Profesorii predau din ce in ce mi prost si mai putin.

Mi se pare inadmisibil ca o persoana care nu a reusit sa isi treaca examenul de titulatura sa se poate plimba linistit prin liceu cu adresarea:  « Buna ziua, domnule profesor ! ». Consider ca acesti oameni nu ar trebui sa fie in licee, nici macar cu rolul de suplinitor. Cel mai rau este ca tocmai ei ii arata cu degetul pe elevi sustinand ca dansii si-au dat toata silinta, s-au strofocat din rasputeri si s-au dat de trei ori peste cap in speranta ca doar-doar vor baga ceva la tartacuta obsedatii aia care isi fac poze cu bot de rata in timpul orelor. Mi se pare o ipocrizie din partea lor cu atat mai mult cu cat nu demult (in 2009) am absolvit si eu liceul si stiu foarte bine cum stau lucrurile intr-un asemenea mediu.

Exista o proportie foarte mare de dascali care nu stiu decat sa plimbe catalogul din cancelarie in clasa si invers. De asemenea, printre activitatile de la clasa se numara cititul Cancanului, privitul dupa fundul fetei de la tabla sau in decolteul adanc al elevelor din primele banci, discutii legate de oja si modul corect in care se aplica dermatograful impreuna cu pitipoancele clasei, cel mai recent dintisor picat al pisicutei si cat de « cute » este copila doamnei profesoare cand o injura pe aceasta din urma. Ma iertati, dar nu consider ca aceste dezbateri fac parte din programa scolara.

Daca acesta este nivelul la care se preda, nu inteleg cum se poate astepta cineva la note de trecere la examenul de Bacalaureat din partea elevilor.

Ei sunt la varsta adolescentei unde au nevoie de cineva care sa-i impinga de la spate, sa-si cunoasca si sa-si depaseasca limitele. Parintii sunt prea prinsi in lupta pentru painea pe care trebuie sa o puna pe masa a doua zi, incat uita ca au niste responsabilitati fata de fiintele pe care le-au adus pe lume. Sau pur si simplu considera ca dascalii trebuie sa-si faca simtita prezenta si datoria in viata copiilor lor.

Din pacate acest lucru nu se intampla in scoli. Fie unii profesori sunt prea ignoranti pentru a face lucrurile asa cum trebuie, fie nu stiu sa se impuna in fata clasei. In concluzie rezultatul este acelasi: elevii ies din liceu mai prosti decat au intrat.

Totusi nu pot sa fiu ipocrita si sa sustin ca nu mai exista profesori competenti, dar in general acestia sunt considerati, de catre elevi (si uneori inclusiv de parintii acestora), ca fiind comunisti din cauza ca incearca sa isi faca datoria, sa ii puna sa invete, sa citeasca si sa ii pedepseasca prin note mici sau teme suplimentare atunci cand copii nu indeplinesc aceste conditii, pe care eu le consider normale intr-un mediu educational.

Nici sistemul de invatatmant nu se lasa mai prejos. Pe de o parte este de vina modul in care guvernul se schimba de trei ori pe an.

Ca isi faca simtita prezenta cei nou-veniti la putere trebuie sa aduca ceva « inovator », care de cele mai multe ori, nu e in favoarea nimanui. Sunt doar banii aruncati pe fereastra si timp irosit in sedinte de catre « marii politicieni » ai Romaniei. Chiar daca modificarile acestea sunt atat de frecvente, se pare ca inca nu s-a gasit o persoana capabila care sa poata sa aduca o evolutie in educatia « viitorului tarii ».

De asemenea, politicieni uita ca trebuie sa fie un exemplu pentru locuitorii acestei tari. Daca Prim-ministrul Romaniei impreuna cu multi alti actori ai scenei politice sunt acuzati de plagiat, ce  altceva pot deduce copii de aici decat ca nu e neaparat nevoie sa invete. Se poate ajunge la un nivel superior si fara prea mult efor depus in scoala.

Actualii elevi nu sunt obisnuiti sa fie trasi la raspundere. Nu i-a invatat nimeni ca fiecare actiune are repercursiuni. Ei au auzit de la parinti ca e vina profesorilor, care au tras concluzia din compararea notelor din timpul anului cu cele de la examen. Notele din catalog nu corespund cu realitatea. Si aici intervine vina profesorilor care se scuza spunand ca o parte din elevi vor merge la facultati care au admiterea pe baza de dosar. Astfel daca profesorii din liceul X dau note mici (adica pe merit), elevii respectivilor vor ramane cu buza umflata la admitere din cauza celor de la liceul Y (care in ipoteza este mai slab decat X).

De asemenea, aici intervine, din nou, vina sistemului educational care ar trebui sa faca obligatoriu examenul de admitere la liceu si la facultate. Astfel elevii ar fi obligati sa invete. Totodata, in functie de dificultatea examenului si-ar putea da seama de asteptarile si cerintele facultatii respective si daca vor putea sau nu sa faca fata unor asemenea provocari.

Este un cerc vicios si consider ca fiecare parte ar trebui sa isi asume raspunderea si sa incerce sa-si repare greseala. Ar fi un prim pas spre o generatie cu potential de a schimba ceva in mecanismul defect al acestei tari.

 
Leave a comment

Posted by on July 19, 2012 in Articole

 

Tags: , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: